| Your Eyes Should Be Brown |
Your eyes reflect: Depth and wisdom What's hidden behind your eyes: A tender heart |
.
.
everything, but nothing about me...
2:03…o ora buna pentru insirat intrebari… (pauza de cascat). Nu, nu e chiar atat de tarziu. M-am obijnuit sa adorm si sa ma trezesc tarziu…e vacanta si nu-mi pasa prea tare ca am un program de-a dreptul dezechilibrat. Sunt ca un copil prost educat de parinti, pierd o mare parte din zi dormind, la fel ca restul de 50% din populatie cu program dezechilibrat. Si ce daca?
Ma numesc Alexandra, prietenii imi spun “b3b3”, “copilu’”, “felix”, “alle” sau “alexa”. Toate sunt dragute…nu? (si NU, nu am evitat sa le pomenesc pe alea urate, chiar nu exista!).
Am 20 de ani, prea mult pentru sufletul meu si prea putin penru visele mele. Stau intr- un Bucuresti jegos de care am vrut sa fug mereu, dar spre care ma voi intoarce mereu. Sunt studenta si am un job nu prea solicitant, dar nici prea bine platit. Nu ma plang. Inca sunt intretinuta de parinti asa ca banii pe care-i castig se pierd pentru rasfatul personal. Rasfat… parinti…da…am ajuns si aici, dar trecem peste. (scuze, casc)
Nu stiu ce vreau sa ma fac cand o sa fiu mare, dar stiu pentru ce o sa lupt. Ca orice adolescent, nu stiu daca am iubit dar stiu ca vreau sa iubesc. Mmm…am fost crescuta pe baza unor principii proaste, din experiente proaste. Mi s-a insuflat intaietatea respectului in fata sentimentului de iubire. Mi s-a explicat si de ce…si, pentru ca argumentele pareau solide, am inceput sa cred. E o modalitate de a creste…rece si sfidator…which is basically wrong. Important e ca m-am dezmeticit, nu?
E mult de munca si cu “dezmeticeala” asta! E ca un somn adanc: cand te trezesti esti o anumita perioada de timp buimac. Dap, asa am fost si eu…sau poate inca sunt: buimaca.
Ma aflu intr-un punct. Stiu clar ca nu vreau sa dau inapoi, stiu sigur ca vreau sa inaintez. Atunci? Ce mai astept? Sa fiu impinsa de la spate? Da…e si asta o posibilitate, dar mie-mi place sa cred ca pot singura. Doamne am ajuns in balarii….
Asa, vorbeam despre mine, nu? Pai da, am si eu un prieten. Un tip tare dragut. Mereu scriu despre el, numai ca…atat de subtil incat abia ca realizez eu. Mai multe detalii? Neee…e prea tarziu (2:35) si totusi oarecum devreme (…24 iunie). Important (ptr mine) este ca el exista si ca inca-mi suporta alintul si prosteala, inca isi face griji cand nu zambesc, imi umple gandul si-mi accelereaza bataile inimii…si NU doar atat…
Imi place Dolce & Gabbana Light Blue (momentan) si ador trandafirii albi. Nu-mi place aurul. Iubesc muzica. Cea mai mare dorinta a mea (in acest moment) este sa merg la mare, sa ma plimb noaptea pe plaja in bataia brizei, sa ascult valurile, sa simt nisipul si sa fac baie in mare la 3 noaptea.
Ma feresc de oamenii fara personalitate, urasc sa fiu inconjuata de de indivizi/ individe care nu-mi atrag atentia cand gresesc. Scopul meu este sa invat, ideal ar fi sa invat numai din greselile voastre :D, dar cum pentru mine nu exista “ideal”, m-am apucat sa-mi studiez propriile greseli. O sa apreciez mereu daca cei care-mi sunt aproape imi vor da o mana de ajutor in acest sens.
Sunt extrem de impulsiva si asta e un defect mare. Totusi, acest defect m-a ajutat sa am langa mine cativa oameni care au vazut mai mult dacat un om impulsiv in mine. Ei mi-au invatat reactiile sau sunt pe cale sa le invete si ei stiu ca tot ce spun atunci e irelevant. (sunt norocoasa, nu?).
Sunt foarte punctuala, motiv pentru care urasc sa fiu lasata sa astept si intru’n panica daca am intarziat.
Sunt foarte curioasa, curiozitatea m-a costat mult, dar m-a ajutat sa cunosc mult.
Primele lucruri la care ma uit la un baiat sunt ochii, apoi buzele. Primul lucru pe care incerc sa-l aflu este cum reactioneaza cand il supar. Urmatoarea intrebare pe care mi-o pun este daca putem comunica. Daca aleg, aleg ce este mai bun pentru mine, dar nu incetez sa incerc sa fiu ce poate fi mai bun pentru el.
Stau cam prost la capitolul incredere dar nu se prea vede asta pana la proba contrarie. Daca simt un strop de nesiguranta tind sa ma indepartez. Asta inseamna ca o minciuna venita din partea oricui este echivalenta cu “evaporarea” mea. Am inceput sa nu mai risc, simt nevoia de siguranta si stabilitate. Is that wrong? :-?
Urasc singuratatea, ma sperie, dar cel mai mult urasc oamenii care ma fac sa ma simt singura. Cand ma intristez imi revin greu, iar in acele momente nu caut mila, ci intelegere.
Imi mai este frica de oameni panicati. Probabil dintr-un profund si dezvoltat simt empatic, intru si eu instantaneu in panica. Mai e ceva ce ma sperie enorm: grupa arahnidelor! (e tarziu si nu vreau sa visez urat, asa ca nu dezvolt ideea).
Sunt o persoana open-minded, sau cel putin imi place sa cred ca sunt, asa ca daca vreti sa mai aflati ceva, just ask! Ideea e sa nu depasim limita bunlui simt, sa depasim limita intrebarilor retardate si sa lasam loc pentru un strop de mister. ;)
Aceste randuri NU au fost scrise pentru a raspunde intrebarilor de genul “Cine esti, parca te stiu de undeva. N-ai vrea sa iesim la un suc? ID-ul meu de mess este…Da-mi add sa mai vorbim si noi.”
| You Are From Pluto |
You are a dark, mysterious soul, full of magic and the secrets of the universe.
You can get the scoop on anything, but you keep your own secrets locked in your heart.
You love change and you use it to your advantage, whether by choice or chance.
You don't like to compromise, to the point of being self-destructive with your stubborness.
Live life with love, and your deep powers will open the world to you. |
-tfo