Spune-mi ce a mai ramas in loc de suflet si cu ce pret?Am pornit la drum precum lumina,un copil cu scantei in ochi, care nu stia ce inseamna vina, cautand iubirea si stima!!!Si cum nu stiam sa lovesc viata, m-a lovit ea prima, si am aflat ca nu e prea rau sa fi om,dar sa fi prea om e crima.Si uite asa a picurat un pic de negru in esenta mea, fiindca ceilalti nu dadeau 2 banii pe decenta mea.Si atunci mi-am spus ca nu mai e loc de nimic sfant in lume, ne pierdem printre ace, fumuri si glume facute pe seama celor slabi!!! ...Vezi tu viata e o strada slab luminata, plina de gropii, plina de blocuri gata sa cada, ghici peste cine? Plina de focuri gata sa arda pe oricine, plina de ochi gata sa vada orice slabiciune, plina de prosti ce inca asteapta raspunsul la o rugaciune. Cat despre mine nimic din tot ce misca nu ma mai misca, doar ura ma pisca din cand in cand facandu-ma sa stric ura si azi o sa ma infund!!! In rest acelasi praf doar in alt vant si nici eu nu mai sunt aceasi si nici nu mai stiu cine sunt!!! Spune-mi in loc de suflet ce pun acum? Am incercat sa ma schimb, nu mai am cum, m-am pierdut pe drum si vreau sa stiu oare am sa mai fiu vreodata cum vroiam sa fiu?!
Cand totul era rau mi-am spus: viseaza, mi-am pastrat imaginatia treaza...
Acum asta ma enerveaza, stiu ca arat fericita, dar doar par.. as vrea sa dispar!!!
Si in iubire sunt satula ca si in orice amintire, ca sunt doar goala in interior stand la un pol inferior celui normal...