Taci! Uita-te in sus!

Priveste cum timpul zboara

Soarele a apus.

Stelele se-neaca in abis

Luna e singura.

Si totul e doar un vis.

Ochii tai straini imi sunt,

Tii in maini o floare,

Iar tot ce-aud e un cuvant.

Iti arunci pantofii pe fereastra

Si o iei de mana

Si o pui in glastra.

Alergi descult pe undele sonore

Te-mpiedici si cazi,

Pierzand astfel doua ore.

Noaptea asta-i pentru tine

Pentru el, ea, noi

Si uite-o...ea vine...

Maine totul va fi o amintire

Lacrimile-ti, stropi de ploaie

Si vei striga, vei striga: fericire!

Ochii tai se sting, la fel si luna,

Norii fug, tacerea plange,

Iar tu apleci usor mana.

Timpul se refugiaza-ntr-o clipa,

Copilul isi spune la revedere,

Soarele si luna formeaza  o echipa.

Desupra lui abisul se-inchide,

A iubit ceva, a iubit o “ea”,

Acum nimic nu mai vede.

Un pendul intre realitate si fantastic,

Timpul trece, dar noi stam

Totul piere, se face mic...