Am tzinut la tine si ai fost mai sfant decat ai mei ochi....si probabil din
cauza asta ochii mei plang....Ti-am oferit mai multa atentzie tie decat lor...Au fost prea ocupatzi in a privi dezamagitzi in ai tai ochi atunci cand mintzeai...atunci cand ii ptiveai cu nerusinare si spuneai "Te iubesc"...si cand in coltzul lor lucea un strop de lacrima si tu...repetai.."Chiar te iubesc"...apoi se bucurau si erau aproape siguri ca si ai tai ochi sunt sinceri..Au fost prea iertatori cand greseai,prea inteleptzi cand cereai prea mult,prea ascultatori cand doreai ceva....Si atunci cand clipeau tot pentru tine o faceau...Pana intr-o zi ...cand nu au mai indurat minciuna ,cearta si falsele scuze...si au izbucnit in lacrimi care nu le puteam controla...Si acum tot asa,pang...mai rar...dar nu pentru tine...ci pentru mine ca nu am avut grija de ei si toata atentzia de care aveau ei nevoie ai avut-o tu....Fiecare greseste ...dar daca gresesti aici pe pamant platesti...SUS... acolo...e doar rasplata,atat...nimic mai mult...si sunt cu sufletul impacat pentru ca ale mele lacrimi vor fi platite exact cum au fost furate pe nedrept...si asta nu ca itzi vreau raul...ci doar ca asa e ...VIATZA ...