Interests
Favorite Quote
I want to be remembered as the girl who smiles even though her heart is broken,and the one who can always brighten up your day even if she couldn't brighten her own... MyHotComments
|
Journal

Îmi place ploaia atît de mult, încît aş putea trăi exaltata în orice ţară noroasă din lume. Dimpotrivă, o plajă însorită, vara, mă deprimă. Nisipul încins, lumina orbitoare, corpurile ezitînd între delăsare animală şi explozie energetică creează o atmosferă de obnubilare veselă, de surescitare halucinatorie. Specia pocneşte de o bunăstare care mă irită: infantilă, decerebrată, impudică. Miroase a ars. Cînd plouă, eşti adus cu picioarele pe pămînt: ţi se livrează cea mai realistă imagine posibilă a condiţiei umane. Acesta e statutul însuşi al fiinţei căzute, firescul ei. De la păcatul originar încoace, trăim înnorat, şi nu ne putem salva decît fertilizaţi, udaţi pînă la oase, de bunăvoinţa lichidă care vine de sus. Memento muzical al potopului, ploaia e mediul optim al acţiunii fără iluzii. Ea induce rezervă sufletească, simţ al proporţiilor, diluţia orgoliului. După beţia solară – o răcoroasă luciditate. Fiinţe căzute, sub ploaia care cade… Niciodată nu este totuşi căderea mai tonică. Căderea unei pietre e inertă, inexpresivă, impersonală. Căderea unei păsări e o prăbuşire crudă, un mic dezastru. Căderea stelelor – un abuz liric. Căderea ploii însă are ceva protector şi proaspăt. E cadenţă mai mult decît cădere. E ritm. De aici, potenţialul ei mobilizator, efectul ei terapeutic. Picajul implacabil al picăturilor de ploaie evocă, subliminal, creşterea plantelor. Olfactiv, apa iradiază vegetalitate. Strada devine cîmp. Iar cîmpul devine cer
|
|
|
|