...ii vezi pe stadion mereu. Fie la peluza galeriei, fie la tribuna a doua. Cu tot arsenalul, steaguri, fulare, cu sirene, trompete si tobe, cu fluiere…Cu tricouri alb-visinii… Pe ploaie, pe viscol, pe arsita sau sub cerul senin. Raspund cu “Ole” la fiece nume rostit de favorit rostit sacadat, cu patima, de crainicul stadionului de sub Pod...
...ii vezi umbland ciorchine, dupa meci. Ii intalnesti tot la portile clubului, si-n ziua de dupa..
...pleaca urechea incoace si incolo, se-agita la tot pasul, comenteaza aprins orice detaliu, orice misca-n sanul echipei ce-a facut X, ce-a facut Y, cum s-a suparat Z… Isi tot dau cu presupusul…
...despica orice fir in patru..” Chestiuni importante, dom’le! Le-ntorc pe toate fetele… Le “rumega” .. Pun tara la cale ..Fierbere mare nenica!
...sar in primul tren, sambata de sambata sau duminica de duminica, si bat tara-n lung si-n lat. Chiuie de bucurie cand castiga Realul..Vin taciune cand pierde..Ferit-a Cel de Sus sa le tai calea in clipele acelea!
... se rastesc la arbitrii. Alteori se supara si se zburlesc la mai-marii clubului. Se zburlesc , nu gluma! Arunca nemilos cu pietre. Blocheaza Calea Giulestiului.Blocheaza tramvaie.. Iubirea fata de clubul visiniu nu mai cunoaste limite..E jale mare!.. Suparare mare!.. Au clocot in inimi...
Sunt ei! Sunt suporterii Rapidului. Au inceput sa indrageasca Giulestiul fascinati de focoasa galerie visinie, fascinati de ambianta unica si inefabila a arenei de sub Podul Grant, fascinati de “actorii gazonului” cu nume celebre precum Iulius Baratky, Basil Marian, Dungu, Dan Coe, Greavu,Ion Ionescu, Sandu Neagu, Goanta , Tartau si cati altii..
Au facut din echipa sufletului lor cea mai iubita formatie a fotbalului romanesc. Au dat celebrul glas al “rotilor de tren”, si-au incurajat favoritii in “potcoava Giulestilor”, si toti cei ce vin in Giulesti stiu ca acolo fierbe “vulcanul de langa Grant.
“O galerie de suflet pentru o echipa de suflet. In venele multora pulseza sangele alb-visiniu, cu tensiunea si pulsurile unei echipe de cand lumea...”